Constantin Noica[Constantin_Noica]

Ikâmet edilen şehir: n. Vitănești (Teleorman) - d. Păltiniș (Sibiu)
Kusurlu dil


Biyografi Constantin Noica

Personal Webpage Constantin Noica


 Bu yazar sayfasını erişmek için bu adresi kullan. : 

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Yorumlar:

Uygulamalı kütüphaneye metinler sunuldu. :

Sayfa: 1

Cei douăzeci și doi sau cultura de performanță :
Deneme 2008-07-04 (12449 başarlı)

Cugetări și aforisme :
Düzyazı 2009-09-01 (11132 başarlı)

Cuvânt prevenitor : (prefață la „Republica” lui Platon - Editura Științifică și enciclopedică, 1986)
Deneme 2004-08-20 (12785 başarlı)

De caelo : Încercare în jurul cunoașterii și individului
Deneme 2003-05-01 (9669 başarlı)

De caelo (2) :
Deneme 2003-05-01 (8826 başarlı)

De caelo (3) :
Deneme 2003-05-01 (8550 başarlı)

De caelo (4) :
Deneme 2003-05-01 (9008 başarlı)

De caelo (5) :
Deneme 2003-05-01 (9203 başarlı)

De caelo (6) :
Deneme 2004-03-01 (9567 başarlı)

fragmente :
Düzyazı 2004-05-26 (18646 başarlı)

Înviere : lui Radu Sighireanu
şiirler 2006-02-11 (9221 başarlı)

Jurnal filosofic : fragmente
Kişisel 2010-05-28 (9090 başarlı)

Jurnal filozofic :
Kişisel 2002-06-22 (9637 başarlı)

Mă închin :
şiirler 2006-02-13 (9317 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple :
Deneme 2003-05-01 (9895 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (2) :
Deneme 2003-05-01 (9437 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (3) :
Deneme 2003-05-01 (8757 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (4) :
Deneme 2003-05-01 (8321 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (5) :
Deneme 2003-05-01 (8453 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (6) :
Deneme 2003-05-01 (8641 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (7) :
Deneme 2003-05-01 (10841 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (8) :
Deneme 2003-05-01 (8247 başarlı)

Mathesis sau bucuriile simple (9) :
Deneme 2003-05-01 (8519 başarlı)

Modelul cultural european :
Düzyazı 2005-02-12 (9615 başarlı)

Modelul cultural european - 0 : Prefață
Düzyazı 2004-03-01 (7763 başarlı)

Modelul cultural european - 1 : regula, excepția și nașterea culturilor
Düzyazı 2004-03-01 (7599 başarlı)

Modelul cultural european - 2 : Ce poate însemna o cultură
Düzyazı 2004-03-01 (9269 başarlı)

Modelul cultural european - 3 : Schemă, structură, model
Düzyazı 2004-03-01 (7567 başarlı)

Modelul cultural european - 4 : Tabloul schematic al culturilor
Düzyazı 2004-03-01 (7897 başarlı)

Modelul cultural european - 5 : Structura culturii noastre
Düzyazı 2004-03-01 (7708 başarlı)

Modelul cultural european - 6 : O lume de valori autonome
Düzyazı 2004-03-01 (7840 başarlı)

Modelul cultural european - 7 : Cînd începe cultura europeană
Düzyazı 2004-03-01 (8255 başarlı)

Modelul cultural european - 8 : Mitologia europeană
Düzyazı 2004-03-01 (8870 başarlı)

Modelul cultural european - 9 : Un alt înțeles pentru morfologia culturilor
Düzyazı 2004-03-01 (7565 başarlı)

Modelul cultural european -10 : Cultura europeană
Düzyazı 2004-03-01 (7758 başarlı)

Modelul cultural european -11 : Adjectivul, epitetele și renașterea
Düzyazı 2004-03-03 (7834 başarlı)

Modelul cultural european -12 : Gradul zero al adjectivului și Leonardo da Vinci
Düzyazı 2004-03-01 (7946 başarlı)

Modelul cultural european -13 : Adverbul și zeul Pan
Düzyazı 2004-03-01 (7408 başarlı)

Modelul cultural european -14 : Cum arată cultura europeană în ipostaza adverbului
Düzyazı 2004-03-01 (7442 başarlı)

Modelul cultural european -15 : De la "eu" la "noi" în cultura europeană
Düzyazı 2004-03-01 (7230 başarlı)

Modelul cultural european -16 : E bietul eu sub noi
Düzyazı 2004-03-01 (7546 başarlı)

Modelul cultural european -17 : Numeralul, conjuncția și nihilismele
Düzyazı 2004-03-01 (7701 başarlı)

Modelul cultural european -18 : Încheiere la o cultură ce nu se încheie
Düzyazı 2004-03-01 (7536 başarlı)

Modelul cultural european -19 : Timpul cel blând al culturii europene
Düzyazı 2004-03-01 (7496 başarlı)

Pustnic :
şiirler 2006-02-10 (9377 başarlı)

Scrisoare către Adrian Păunescu :
Kişisel 2008-07-05 (7630 başarlı)

spicuiri :
Kişisel 2002-09-20 (11362 başarlı)

Biyografi Constantin Noica

Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român.

Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman).

Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu.

În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza mișcării legionare. Fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României, refuză să intre în mișcarea legionară.

În 1933, timp de un an de zile, urmează cursurile Facultății de Matematică iar în primăvara anului 1938 pleacă la Paris cu o bursă a statului francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 își susține la București doctoratul în filosofie, cu teza Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou. În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară. Scoate într-un singur număr revista "Adsum", pe care o scrie toată singur și o publică din bani proprii, o revistă al cărei titlu este cît se poate de sugestiv: Adsum; cu alte cuvinte "Sunt aici, sunt de față."

În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat și un alt filosof român cu operă de sertar, Alexandru Dragomir. În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu editează patru din cursurile universtare ale lui Nae Ionescu și anuarul Isvoare de Filosofie.

În perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica și-a căpătat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu. În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica". Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Din 1965 se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanți se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu).

Ultimii ani din viață, începând cu anul 1975, și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. A fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului. După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

Opere antume

1934 - Mathesis sau bucuriile simple
1936 - Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz și Kant
1937 - De caelo
1940 - Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou
1943 - Două introduceri și o trecere spre idealism. Cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticei Judecarii
1944 - Pagini despre sufletul românesc
1944 - Jurnal filosofic
1962 - Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisită de Constantin Noica
1969 - Douăzeci si sapte de trepte ale realului
1969 - Platon: Lysis (cu un eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni si lucruri)
1970 - Rostirea filozofică românească
1973 - Creație și frumos in rostirea românească
1975 - Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii romanesti
1975 – Despărțirea de Goethe
1978 - Sentimentul românesc al ființei
1978 - Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan.
1980 - Povestiri despre om, dupa o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului
1981 - Devenirea întru ființă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei traditionale; vol. II: Tratat de ontologie
1984 - Trei introduceri la devenirea întru ființă
1986 - Scrisori despre logica lui Hermes

Opere postume

1988 - De Dignitate Europae
1990 - Jurnal de idei
1990 - Rugați-vă pentru fratele Alexandru
1992 - Simple introduceri la bunătatea timpului nostru
1992 - Introducere la miracolul eminescian
1997 - Manuscrisele de la Cîmpulung
1998 - Echilibrul spiritual. Studii și eseuri (1929-1947))